Stilul de viață Vertical Adventure

2019 – o Odisee în Samotraki

0 Comments

Copil fiind, imaginația îmi zburda absorbită citind fascinanta Odisee a lui Ulise sau călătoria lui Iason și a argonauților navigând în apele învolburate ale Mării Egee, croindu-și calea spre îndepărtata insulă mitică…… asemeni lor, oameni mari de-acum, cu vântul fluturându-ne printre șuvițe, ne îndreptam în larg spre o insulă necunoscută a cărei siluetă abia se întrezărea la orizont… încet, încet în zare prindea contur Samotraki, cea mai muntoasă dintre insulele Greciei, pe ale cărei cărări puțin umblate vom păși pe urmele Zeilor, căutând canioane ascunse, cu stânci albe și limpezi ochiuri verzi de ape.

Samotraki este puțin cunoscută de turiști. Plajele ei singuratice cu pietre de bazalt și granit rotunjite prin vremi, și relieful ei muntos împădurit cu platani, stejari și castani atrage puțini curioși să o descopere, păstrând insula sălbatică și singuratică. Canioanele ei adânci și spectaculoase îi atrag în special pe cei dornici de aventură. Puțini știu însă că aici a fost descoperită faimoasa statuie a lui Nike, zeița înaripată a victoriei, astăzi o piesă centrală la Louvre în Paris, considerată o capodoperă a sculpturii din perioada greco-romană. Și mai puțin cunoscut astăzi este Sanctuarul Marilor Zei, ale cărui ruine se ascund în pădurile dese de platani din nordul insulei, unul din puținele sanctuare unde în antichitate se oferea inițierea secretă în misterii, rituri religioase secrete ale Greciei antice, sanctuar unde însuși tatăl lui Alexandru cel Mare a fost inițiat.

Cărări solitare brăzdează insula, urcând spre crestele stâncoase ale Muntelui Saos (1.611m), care se ridică abrupt direct din mare, tronând central asupra întregii insule. Cursuri de ape limpezi izvorăsc din culmile muntoase, în curgerea lor spre mare săpând canioane adânci și spectaculoase, într-un amestec de roci albe, gri și verzi de bazalt și granit. Croindu-și drum prin păduri și printre stânci spre intrarea în canioane, aerul cald se înmiresmează puternic cu arome de cimbru și oregano sălbatic, care îmbracă pantele aride ale insulei.

Întâlnirea cu canioanele din Samotraki este greu de cuprins în cuvinte, putând fi cu adevărat apreciată doar prin experiență directă. Văi abrupte brăzdează Muntele Saos, ascunzând marmite adânci cu ape limpezi de un verde-smarald ce strălucesc cristalin în lumina caldă a soarelui, în care se varsă ape învolburate ce alunecă repede pe cascade uriașe. Apa rece de munte își croiește cale printr-un amestec impresionant de roci dure de granit și bazalt rontunjite de timp și de ape, alternând  în forme și culori de la un alb strălucitor la gri-albăstrui și verde-petrol. O comoară naturală ascunsă adânc în munte, marmitele de smarald viu ne invită irezistibil să sărim iar și iar în apa lor cristalină, cu greu dezlipindu-ne de ele, urnindu-ne din loc doar motivați de gândul că la baza următoarei cascade ne așteaptă o altă marmită cu ape și mai ispititoare. Ochiurile de apă limpede de la finalul canioanelor atrag nimfe contemporane care își îmbăiază pielea în apa de munte și în razele de soare. Adevărate comunități de oameni atrași de un stil de viață conectat cu Natura împânzesc malurile râurilor jos, la ieșirea din canioane. Seara, ritmuri de tobe, lumânări aprinse și coruri de voci tinere dau viață pădurilor dese, în timp ce acești oameni încep o celebrare nocturnă a vieții trăite în simplitate și natură.

La fiecare apus de soare ne retragem pe malul mării, pe plaja noastră singuratică, la umbra platanilor uriași. Iar mai apoi sub cerul înstelat contemplăm liniștea insulei sălbatice, încărcându-ne și îmbogățindu-ne ființa cu frumusețea naturii neatinse de om.

Fiecare nou răsărit de soare aduce promisiunea unei noi zile petrecute în natură, descoperind locuri puțin umblate: plaje izolate cu ape turcoaz, ruine pierdute prin păduri dese, cătune mici de munte, cărări singuratice urcând spre creste, canioane cu ape cristaline. Aici zilele se succed lent, timpul parcă stând în loc… când totuși șederea noastră aici pe insulă a ajuns la final, am pornit din nou în largul învolburat al Mării Egee, într-o altfel de odisee, de data aceasta inițiați în secretele ascunse ale insulei Samotraki, în misteriile ei ce se revelează tăcut în susurul apelor reci de munte doar celor ce au curajul să le descopere…

Până la următoarea revedere, pe curând Samotraki, insulă misterioasă și sălbatică…

foto credits: Călin Tot, Sorin Fițu

Be Sociable, Share!