Stilul de viață Vertical Adventure

Întâlnire cu pleiadele

0 Comments

Pregătiți să ne îndreptăm către Timișoara după două zile de team-building, lui Călin îi vine o idee mai interesantă: aceea de a face o plimbare prin munții Parâng și de a înnopta la refugiul Agățat. Ne pornim la drum – destinație cunoscută doar de unii. 🙂

Vreme frumoasă, cu soare, nici prea cald, nici prea frig, numai bună de o plimbare prin păduri de brad. După vreo două ore de urcat ajungem acolo unde trebuia să fie refugiul. Știam că în vecinătatea refugiului era și o stână, iar câinii, cum ne-au simțit au început să-ți facă datoria și să ne latre … fapt pentru care, în încercarea noastră de a-i evita, era să trecem pe lângă refugiu dacă ciobanul de la oi nu ne ghida – întânirea I.

Construit prin anii 80, pe o stâncă, la o înălțime de aproximativ 5,5 m, refugiul este ascuns după o perdea de brazi. Este îngrijit și curat – curățenie pe care, din păcate nu este întreținută de către oaspeții lui (în unele cazuri), ci de ciobanii din vecini.

Ne-am așezat la o vorbă rostită în liniște sub cerul înstelat și la căldura focului. Diana ne-a citit din caietul de impresii al refugiului – de unde am aflat că cineva ia venit de hac șoricelui. 🙁 Doar câinii ne mai lătrau din când în când. Dar am primit și prima vizită: era ciobanul de la oi care ne-a ospătat cu brânză proaspătă … atât de bună că se topea în gură. Și, pe lângă el au venit și ăia mici…cățeii de la stână – foarte veseli și încântați de primirea noastră cu brațele deschise. 🙂

Ne-am întins la o poveste … mai degrabă am ascultat poveștile și întâmplările ciobanului – întâlnirea II. Vreau să fac o scurtă pauză și să ne amintim ce înseamnă cioban? Care sunt primele gânduri care apar în mintea voastră? Ei bine, pentru mine, ciobanul reprezenta un om mai puțin cult, poate care nu știe să citească, murdar de la atâta umblat prin ploaie, vânt și praf și care și-a ales această meserie din lipsă de alte posibilități materiale.

Mare mi-a fost mirarea și încântarea când aceste prejudecăți au fost spulberate pe rând. A început să ne povestească, timid la început, despre lucrurile pe care le făceau unii turisți care treceau prin zonă și stăteau la refugiu (nu tocmai de lăudat), de gunoaiele aruncate de excursioniști în varful muntelui, strânse și duse jos de ciobani. Ne-a povestit cum vine lupul și ursul la oi și cum dacă nu ai câini de nădejde turma și chiar propria viață sunt în primejdie. Am aflat că a făcut o facultate și înainte de a deveni păstor la oi a fost pentru scurt timp păstor de oameni – profesor de franceză; că îi place să studieze comportamentul animalelor și să facă poze … și multe alte lucruri interesante, iar când ne-am întors în Timișoara am descoperit că are și un blog. 🙂 Îi place în ”singurătate”, toarășii lui de companie fiind câinii, oile și caprele din turmă, iar de vecini nu se plânge – mai vin să-l viziteze din când în când câte-un urs sau lupii – că altfel s-ar plictisi.

La sugestia lui, după ce ne-am analizat opțiunile pe unde să o apucăm următoarea zi, am hotărât să o luam pe cărări umblate doar de oi și capre – și anume, către Lacul Verde. După o noapte cu somn de odihnă (nici măcar nu am auzit că a venit lupul la oi în acea seara) am pornit dimineața pe urmele turmei. Priveliștea de pe traseu și urmele de animale care formau poteca care se pierdea din când în când printre stânci și jnepeni te duceau cu gândul la frumusețile naturii și a locurilor încă nedescoperite și utilizate doar de animalele locului. Am ajuns și la apa rece a lacului Verde care, atunci când bate soarele pe el, își schimbă nuanțele de verde. Acolo ne-am întâlnit iar cu ciobanul (întâlnirea III) și cu ajutoarele lui și ne-am luat rămas bun, în speranța unei alte întâlniri viitoare.

Am coborât muntele pe potecă, am mâncat afinele neculese și am admirat peisajul, am făcut poze și am zâmbit.

P.S. Șoricelul trăiește! 🙂 L-am găsit cotrobăind printr-un rucsac.

*Pleiade – grup de stele care fac parte din constelația Taurului și sunt considerate ca fiind o poartă stelară. De asemenea este cunoscută și sub denumirea de Păstorul-cu-oile.

Be Sociable, Share!